Romeo Aurelian Ilie

 Cărți care își așteaptă cititorii! "Rafturile noastre te așteaptă!"

Crisula Ștefănescu/Monella Kaplan- CĂLĂTORIE CU LIFTUL. Cronica unei emigrări. Editura Vremea.

  Bedros HORASANGIAN: CĂLĂTORII. 

 OBSERVATOR CULTURAL  Nr. 880, 14. 07. 2017

    

   Un [anume] tip de călătorie prin timp și spațiu găsim într-un volum semnat de două doamne: Călătorie cu liftul. Cronica unei emigrări. 5 iunie 1980 – 21 iunie 1982 (Editura Vremea, 2017, cu o prefață amical corectă și concis explicativă a istoricului Matei Cazacu, stabilit la rândul lui de decenii la Paris). Este vorba despre un corpus epistolar: mama, Crisula Ștefănescu, și fiica, Monella Kaplan, îi scriu de zor (în intervalul amintit în titlul cărții) unui soț și unui tată, Andi Ștefănescu, plecat în Germania  (Bundesrepublik, evident, nu DDR-ul Angelei Merkel) şi care urma să-și recupereze, să-și reîntregească familia. 

   Dacă scrisorile tatălui s-au rătăcit din cauza unor conjuncturi, cele ale mamei și ale fiicei s-au păstrat. Şi le putem citi acum. Scrisorile celor două eroine evidenţiază o stare de spirit și radiografiază lumea românească a anilor ’80, cu dorința de a pleca din țară sau de a nu te lăsa călcat în picioare şi învins de mizeriile unui sistem, cu lipsurile inerente unei lumi date peste cap ideologic, economic, sub toate aspectele. Și, cu toate acestea, vedem că se trăiește… Se merge la filme, la teatru, disperarea nu-și arată colții, chiar dacă așteptarea e teribilă și incertitudinile rod zi de zi. Totuşi, tonul scrisorilor e viu și proaspăt, copila crește și e atent îngrijită de o mamă iubitoare (simpatică informația conform căreia micii Monella, în vârstă de zece ani, i se citește, serile, din Platon!!?). 

   Avem și poze din epocă (e straniu că nu știm chipul acelui cunoscut şi simpatic actor, Andi Ștefănescu, ajuns și crainic la Europa Liberă, ceea ce, evident, produce necazuri la București). Citim surâzând uneori, sunt consemnate micile tribulații cotidiene ale anilor ’80, cu bucuria provocată de o ciocolată, de achiziţionarea unui ciorap sau a unui pulovăr, de un film sau de o carte, dar și cu inerentele mizerii – înţelegând prin asta lipsuri de tot felul, contactul contondent-amenințător cu autoritățile (cu amestecul de insinuări și falsă amabilitate, cu propuneri de șantaj și durități la care erau supuși toți cei care urmau să părăsească România), datul afară din serviciu, problemele locative şi financiare. Sunt consemnate, desigur, reacțiile prietenilor, ale familiei, ale vecinilor. Revin în fața ochilor noștri cuvinte precum „formulare“, „anchetă“, „pachet“, „declarație“ sau „Str. Iorga“ – aceasta din urmă, un bine cunoscut loc de penitență pentru toți cei care voiau să plece, locul unde se depuneau actele pentru cei care voiau să emigreze. Cris și Monella visau să ajungă în Statele Unite. Ursita a vrut altfel. 

  Mamă și fată sunt eroinele unei cărți care s-a scris în timp ce ele au trăit-o. Pe 29 aprilie 1982 îşi ridică pașaportul, pe 21 iunie pleacă din țară, pe 4 septembrie 1982 ajung la München. Radio Europa Liberă schimbă destinul unei familii reunite. Cei care se ocupă de istoria recentă a României ar putea să acorde atenție și acestui volum. Epistolar doar în aparență. Am reținut și două bancuri din epocă, pe care, din păcate, nu am spațiul necesar să vi le spun…

                               

 Victor RUSU: Crisula Ștefănescu- INTERVIURI LA RADIO EUROPA LIBERĂ

 Calde mulțumiri prof. univ dr. Mihaela ALBU pentru generoasa cronică, Poemul Iubirii, semnată în Mozaicul nr. 1/24, la recentul meu volum de poezie, PE ARIPILE TIMPULUI, apărut la AIUS, în colecția Cărțile exilului, pe care domnia sa o coordonează.

 MOZAICUL nr.8-9/2023

VICTOR RUSU:  ȚUȚU- uimitoarele aventuri ale motanului ȚuȚu  povestite de el însuși.

    INTERVIURI 

  Mircea Morariu

  20/12/2023

                           
                               Intelectualii români în primii ani după Revoluție

  Parcurgând volumul Interviuri la Radio Europa Liberă semnat de Crisula Ștefănescu (Editura AIUS, Craiova, 2023) mi-au revenit în minte câteva teme pe care deja le-am abordat în repetate rânduri. Ele sunt amintite, de altfel, în Cuvântul înainte de însăși autoarea cărții. Le reamintesc și eu în cele ce urmează.

  Mai întâi, cât de puține lucruri știm despre Institutul de Cercetare al Europei Libere ale cărui lucrări redactate și publicate periodic în limba engleză au fost utile nu doar celor de la Broadcasting, ci și altora, ele fiind distribuite în mediile diplomatice și jurnalistice occidentale interesate de România. Nu că despre compartimentul de emisiuni am ști ori, și mai grav, ne-am mai aminti astăzi chiar foarte multe. Pe urmă, ce s-a întâmplat în interiorul Departamentului Românesc al postului după decembrie 1989. Care i-au fost condiționările în situația în care se vorbea din ce în ce mai mult despre restructurarea, relocarea sau chiar sistarea completă a emisiunilor nu doar pentru România, ci spre întregul spațiu ex-sovietic. Cum s-a petrecut despărțirea de Monica Lovinescu și de Virgil Ierunca și la ce soluții a fost nevoit să recurgă directorul de atunci al Departamentului Românesc, Nicolae Stroescu Stânișoară. Ce s-a întâmplat cu arhiva în timpul și după mutarea postului la Praga.

   Mai clar. Crisula Ștefănescu a lucrat câțiva ani buni în mai sus-menționatul Institut de Cercetare. După ce în aprilie 1992, managementul american a decis închiderea Biroului de la Paris, despărțirea de Monica Lovinescu și de Virgil Ierunca și, implicit, dispariția a două importante programe ce făceau parte din însăși definiția postului, din marca lui de înregistrare (Teze și antiteze la Paris și Povestea vorbei), Nicolae Stroescu i-a propus să realizeze o emisiune săptămânală ce avea să poarte titlul Controverse- Confluențe Est Vest. O consistentă parte a acestei noi emisiuni era rezervată interviurilor cu importante personalități din țară. Interviuri realizate fie în studiourile de la München, fie la București. Au fost solicitate să colaboreze și nume de primă mărime ale exilului românesc care, vreme de 45 de ani, fuseseră sever cenzurate de regimul comunist. Din nefericire, în iureșul mutării de la München la Praga, mutare consumată în prima parte a anului 1995, o parte din aceste interviuri (și nu numai ele) pare-se că s-au pierdut. E drept, ceva mai încolo, câte ceva din înregistrările socotite pierdute au fost regăsite în Arhiva Hoover. Altele au fost salvate de redactori.

   Textele reunite între copertele volumului Interviuri la Radio Europa Liberă fac parte din această a doua categorie. Salvarea lor se datorează exclusiv Crisulei Ștefănescu. O anumită parte a fost publicată în periodicele din țară. Cu excepția transcrierilor unor discuții succesive cu romancierul Augustin Buzura (e vorba despre o suită de convorbiri care au fost, la vremea lor, confidențiale), interviurile au fost făcute după 1989. Marea lor majoritate a trecut integral pe unde scurte în  cadrul programului Controverse-Confluențe Est-Vest, altele în alte emisiuni ale postului (Tinerama sau Actualitatea românească).

  Cu excepția notelor luate în cursul discuțiilor din iarna anului 1988 cu Augustin Buzura, discuții în cursul cărora ne reîntâlnim cu România apocaliptică de dinainte de Revoluție, cu frica, frigul, lipsurile, cu omniprezența Securității, cu cenzura, curajul ori lașitățile intelectualilor, și cu excepția interviului cu Harald Siegmund care a făcut parte dintre scriitorii germani din România arestați în 1959, toți ceilalți intervievați – Corneliu Coposu, Ana Blandiana, Marcel Chirnoagă, Ileana și Romulus Vulpescu, Dan Hăulică, Silviu Purcărete, Elena Siupiur, Mircea Horia Simionescu și Alexandru Ciorănescu au fost provocați să se refere cu deosebire la România post-decembristă. Avem astfel șansa de a ne întoarce în primii ani de după 1989 când marile probleme erau traumele acumulate în cei 45 de ani de comunism și posibilitatea depășirii lor, cât de europeană sau nu mai este România, cum se poate realiza reconectarea la Europa, cum s-ar putea pune în practică recuperarea, care e rolul intelectualilor,  care e dimensiune crizei morale și care ar putea fi posibilele antidoturi. Revine obsesiv și pe bună dreptate întrebarea dacă trebuie oare intelectualii să se angajeze politic. Ce înseamnă să faci politică, cum nu trebuie uitate ororile trecutului, care ar fi opțiunile de strategie ale celor ce nu acceptă democratizarea limitată dorită de regimul lui Ion Iliescu.

 Iată. Corneliu Coposu invocă și argumentează complexul relei credințe și tot Seniorul subliniază faptul, cum nu se poate mai actual și azi, că omul politic e obligat să pună interesele generale mai presus de ale sale. Vorbind despre specificul artei sale, Marcel Chirnoagă se definește drept un realist fantastic, diferit de suprarealism. Ana Blandiana își explică atitudinea civic-militantă. Am citit cu încântare interviul cu Mircea Horia Simionescu, am remarcat felul în care înțelegea el implicarea în spațiul public. Scriitorul insistă asupra situației specifice a României, sensibil alta decât aceea a altor țări integrate cu de-a sila în Blocul ex-sovietic. Taciturnul Silviu Purcărete atrage justificat atenția asupra formalismului ce a caracterizat multe dintre așa-zisele operațiuni culturale de după Revoluție. Profesorul Alexandru Ciorănescu descrie cu ochi critic cum a regăsit România post-comunistă și lămurește cum s-a ajuns la scandalul din jurul lui Vintilă Horia și așa-zisei retrageri a premiului Goncourt.

Firește, recitite astăzi, interviurile de acum aproape 30 de ani ale Crisulei Ștefănescu au în primul rând o valoare documentară. Funcționează ca un remember. Dar parcă ele ne atrag deopotrivă atenția și asupra faptului, subliniat inteligent de autoare, că în pofida realității că azi totul se schimbă dramatic parcă nici acum nu știm prea bine spre ce ne îndreptăm.

Crisula Ștefănescu- INTERVIURI LA RADIO EUROPA LIBERĂ; Editura Aius, Craiova, 2023 

https://www.contributors.ro/interviuri/?fbclid=IwAR2gC6U1UXDn6h1nPe0fnwZ1BnDyoY429suedr7h5hxK8XrSEWCxNN8MuoI

  În revista trimestrială CALIGRAF (nr. 27-28/2023), care apare sub egida Uniunii Scriitorilor, o revistă ce însumează 200 de pagini și în care apar nume de prestigiu ale culturii, directorul publicației, scriitorul Victor Rusu, semnează trei cronici la unele dintre mai recente cărți ale mele apărute la editura  AIUS.  Țin să-i mulțumesc  din toată inima, să-l felicit și să-i urez ca în continuare revista să se bucure de succes și de colaborarea unor scriitori de marcă. 

Mai jos, cele trei volume la care domnul Victor Rusu semnează recenzii:

1. Crisula Ștefănescu: ȚUȚU. Uimitoarele aventuri ale motanului Țuțu povestite de el însuși, Ediția aII-a revăzută, ed. Aius, 2023.
2. Crisula Ștefănescu: Interviuri la Radio Europa Liberă, editura Aius, 2023.
3. Crisula. Ștefănescu: Alexander Zinoviev- un om al paradoxurilor. Amintiri și interviuri, editura Aius, 2022.