miercuri, 8 februarie 2023



 Crisula ȘTEFĂNESCU - IN MEMORIAM GEORGE CIORĂNESCU

GEORGE CIORĂNESCU: “un adevărat ministru de externe al exilului românesc”.

În urmă cu 30 de ani, sâmbătă 6 februarie 1993, la ora 10,30, se stingea din viață, la München, George Ciorănescu (născut în 1918 la Moroieni).
În ciuda faptului că este încă destul de puțin cunoscut în țară, George Ciorănescu, a fost și rămâne o personalitate de prima rang a exilului românesc. Înalta sa ținută morală, formația intelectuală solidă, spiritul neliniștit, iubirea de țară și semeni, toleranța și simțul dreptății, tenacitatea în afirmarea calităților și promovarea intereselor politice ale românilor, pasiunea pentru poezie, pentru literatură în general, interesul pentru istorie, dar și pentru evenimentele politice contemporane, toate acestea s-au însumat în omul, în juristul, în politologul, în istoricul, în poetul și traducătorul George Ciorănescu.
Licențiat în Drept, George Ciorănescu a fost avocat în Baroul din Bucureşti şi asistent universitar la catedra de Economie Politică a Şcolii de Politehnică din Bucureşti, fiind în același timp student al Facultății de Litere din București. În 1946 își trece doctoratul în Științe Politice la Universitatea din Cluj cu teza “Românii și ideea federalistă” și, tot în 1946, beneficiază de o bursă pentru studii juridice oferită de Academia Română, constituită de Atanasie și Fotimia Gusti.
În vara lui 1947, cu zece zile înainte de a părăsi ţara, pe care nu avea s-o mai revadă, devine licenţiat în Filozofie al Facultăţii de Litere din Bucureşti, specialităţile sociologie, pedagogie şi psihologie, cu menţiunea "magna cum laude”.
La Paris, înscris în același an la doctorat la Institutul de Înalte Studii Internaționale din cadrul Facultății de Drept de la Sorbona, își ia diploma în 1949 cu 224 de puncte, clasificat primul.
Încă din primii ani ai exilului, George Ciorănescu se angajează în lupta pentru promovarea intereselor românești, a acelei Românii eterne, cu convingerea nestrămutată că nicio ocupație străină nu este veșnică, niciun regim politic de neînlăturat.
George Ciorănesu a fost, după formularea inspirată a unui prieten comun “un adevărat ministru de externe al exilului românesc”. Chiar din 1948, adică la un an după sosirea la Paris, devine co-fondator al organizației federale Nouvelles Equipes Internationales, NEI, transformată ulterior în Union Internationale des Democrates Chretiens.
A fost secretar și Secretar General al Fundației Regale Universitare Carol I, din Paris, redactor și director adjunct al Departamentului românesc al Europei Libere și, după un proces de șapte ani cu Radioul, pe care îl câștigă, alege să fie reintegrat ca șef al secției de cercetare al Europei Libere.
A fost co-fondatorul revistei APOZIȚIA din München, căreia i-a imprimat direcțiile și pe care a susținut-o pe toate planurile, inclusiv financiar. Pe patul de spital făcea corecturile ultimului număr, care a apărut postum. A fost de asemenea mentorul cenaclului APOZIȚIA pe care l-a prezidat lună de lună timp de 25 de ani.
George Ciorănescu a scris toată viața și a purtat o enormă corespondență cu personalități ale exilului, din care, împreună cu istoricul Matei Cazacu am reușit să mai publicăm câte ceva înainte ca arhiva sa să fie donată de Galatea Ciorănescu Institutului pentru memoria exilului românesc din București, arhivă ce ar merita cu siguranță să fie cercetată de cei interesați de fenomenul exilului românesc.
Mai jos, cărțile de a căror editare m-am ocupat singură sau împreuă cu istoricul Matei Cazacu.








Sâmbăta, 4 februarie, la Cluj, în cadrul Conferințelor Tribunei, am vorbit despre George și Alexandru Ciorănescu, amintind trei dintre cărțile pe care le prezentați aici (a doua, a treia și a patra în ordinea în care le-ați postat, la care am adăugat-o și pe aceea pe care ați alcătuit-o după vizita în Tenerife, la profesorul Alexandru Ciorănescu). Vă felicit pentru munca extraordinară și vă mulțumesc pentru toate aceste volume, atât de necesare recuperării marilor figuri ale exilului cultural românescSâmbăta, 4 februarie, la Cluj, în cadrul Conferințelor Tribunei, am vorbit despre George și Alexandru Ciorănescu, amintind trei dintre cărțile pe care le prezentați aici (a doua, a treia și a patra în ordinea în care le-ați postat, la care am adăugat-o și pe aceea pe care ați alcătuit-o după vizita în Tenerife, la profesorul Alexandru Ciorănescu). Vă felicit pentru munca extraordinară și vă mulțumesc pentru toate aceste volume, atât de necesare recuperării marilor figuri ale exilului cultural românesc.Ani Bradea
Sâmbăta, 4 februarie, la Cluj, în cadrul Conferințelor Tribunei, am vorbit despre George și Alexandru Ciorănescu, amintind trei dintre cărțile pe care le prezentați aici (a doua, a treia și a patra în ordinea în care le-ați postat, la care am adăugat-o și pe aceea pe care ați alcătuit-o după vizita în Tenerife, la profesorul Alexandru Ciorănescu). Vă felicit pentru munca extraordinară și vă mulțumesc pentru toate aceste volume, atât de necesare recuperării marilor figuri ale exilului cultural românesc.



















Toate reacţiile:

vineri, 3 februarie 2023

 Însemnări de lectură- Crisula ȘTEFĂNESCU: PĂCATUL FRUMUSEȚII                           

                                       (PĂCĂTOASA de Pan M. VIZIRESCU)

MOZAICUL 1/2023



sâmbătă, 28 ianuarie 2023

 Crisula ȘTEFĂNESCU: BONSAI, Editura AIIUS, 2022

Când am terminat de scris romanul BONSAI, apărut între timp la editura AIUS, 2022, l-am trimis mai multor prieteni și critici literari, rugându-i să-mi împărtășeacă impresiile lor. Mai jos un scurt fragment dintr-o scrisoare încurajatoare !!!



"BONSAI-ul, mic, dar înglobând toate esențele, are toate ingredientele: o poveste de dragoste, o crimă, intrigă polițistă, eternele întrebări despre rostul vieții, moarte, destin, noroc, eternitate, neant, problema trecerii ireversibile a timpului, chiar și comuniștii, exilul, Țara Norocului, toate observate din diferitele perspective ale timpului. Timpul fantastic, timpul psihologic, timpul istoric.
Este un text care intrigă, atrage, prinde, înlănțuie, te ține în tensiune. Majoritatea scenelor par a defila în fața unei camere de filmat, iar succesiunea lor te face să vizionezi povestea.
Structura romanului este circulară: se termină exact în punctul de pornire.
Mircea Eliade se întreba undeva: “Cum s-ar putea oare scrie simplu, firesc, credibil despre lucruri atât de mari ca trecerea timpului, dragostea, miracolul întâmplărilor?Și fără a recurge la cele două mii de pagini la care avea dreptul Tolstoi?”
Poți să fii convinsă că tu ai reușit să scrii firesc, simplu și în mod paradoxal credibil. Spun paradoxal pentru că în timp ce cititorii textului tău cred ceea ce citesc, tu faci totul să-i convingi că Viața e Vis!"
Prof. dr. Lilica VOICU-BREY (Tarragona)



 Angela NACHE-MAMIER 

Crisula ȘTEFĂNESCU - Respirația normală a melancoliei cotidiene

(Darul domnului Borges, ediția a II-a, editura AIUS, 2022)








BANCHETUL 76-77-78 (aprilie-mai-iunie) 2022


 


Constantin VOINESCU
O interpretare obiectivă, învăluitoare și caldă a esențelor
ÎN ȚARA MINUNILOR de Crisula Ștefănescu

În 1986, când postul de radio “Europa Liberă”, unde lucra, i-a acordat o bursă de studii politice și de aprofundare a limbii engleze la University of Virginia, din Charlottesville, Crisula Ștefănescu, confruntată cu o realitate diferită de imaginea pe care și-o făcuse despre Statele Unite, ia hotărârea de a ține un jurnal în care să consemneze experiența sa americană. Într-un ritm alert, vioi, cu un stil direct, spontan, fără zorzoane inutile, dar grăitor prin concizie; “ÎN ȚARA MINUNILOR. Pagini de jurnal american” este expresia acelor trăiri, transpunerea lor în portativ literar.
Structura de rezistență a atractivei construcții literare o constituie solida cultură a autoarei, interesul său mereu treaz, neobosit, față de tot ceea ce se întâmplă în jur, dorința de a cunoaște, raportările pe care le face la Europa și la România, capacitatea de a procesa obiectiv și inteligent valul de informații, detaliile picante ale șederii în America și, nu în ultimul rând, ironia și autoironia de tonalități calde, subtile și învăluitoare.
Îi studiază cu precădere pe Marx, Brecht și Merton, oscilând cu aceeași teamă între “faptul că n-am să pot să-i înțeleg, sau că am să-i înțeleg...”, iar asta în lumina unui binecunoscut banc în epocă: “Ce e un comunist? Cineva care citește operele lui Marx și Lenin. Ce e un anticomunist? Cineva care înțelege operele lui Marx și Lenin.”
La un seminar se discută și despre Gorbaciov și cele două sarcini prioritare (atenție! n.n.) ale sale: „...pe de o parte să consolideze IMPERIUL sovietic, sarcină foarte dificilă, dat fiind fermentul de reformă din celelalte țări comuniste, și, pe de altă parte, încercarea de EXPANSIUNE, foarte riscantă, din aceleași motive (subl. noastră).”
Nimic din ceea ce Crisula Ștefănescu vede și o interesează nu rămâne necomentat în jurnal, ca un semn al asimilării, al înțelegerii obiective a realității, al filtrării acesteia prin lentile proprii. Totul este luat ca atare din mediul american al vremii și pus într-o balanță ale cărei talere dovedesc discernământ critic, prelucrare obiectivă a esențelor și așezarea lor în șirul de cunoștințe anterioare, întru plina de folos întregire a propriului statut intelectual.
Studiul intensiv, presupunând participare la cursuri, la seminare și la discuțiile libere de la Cafeteria, dar și neîntrerupte lecturi bibliografice urgente, alternează cu vizionarea unor filme, ale căror subiecte și distribuții sunt comentate cu vervă, cu vizite la muzee și biblioteci, la librării, cu expoziții și vizite în familiile colegelor sale americane. O galerie diversă de personaje prinde astfel contur literar în acest jurnal, pornind de la profesori, studenți, prieteni, colegi și colege și terminând cu pitoreasca figură a polonezului Piotr, un ghinionist predestinat, ale cărui încurcături existențiale, fructificate în registru umoristic, dau farmec și culoare relatărilor autoarei.
Ceea ce citim în recenta apariție editorială, la AIUS Craiova, sub titlul „ÎN ȚARA MINUNILOR. Pagini de jurnal american” este literatură memorialistică de bună calitate, probând virtuțile unei remarcabile scriitoare (poetă, prozatoare, eseistă) pe lângă celelalte preocupări ale sale, cum ar fi ediții critice - Eugen Drăguțescu, Alexandru Busuioceanu - sau cărțile de interviuri: cu Alexandu Ciorănescu, Augustin Buzura, Ioana Celibidache, Ariana Negropontes, Nicolae Florescu și Alexandr Zinoviev.


Ar putea fi o imagine cu 2 persoane şi text care spune „Daniela Șontică este cu Crisula Stefanescu leri la 11:29 h Un excelent jurnal al scriitoarei și jurnalistei Crisula Ștefănescu din perioada în care, fiind redactor la Europa Liberă, a fost trimisă la o specializare in America. cărțile exilului Crisula Ștefănescu ÎN ȚARA MINUNILOR ZIARULLUMINA.RO”

Toate reacţiile

duminică, 22 ianuarie 2023

Curtea de la Argeș, februarie 2023
Note de lectură: Crisula ȘTEFĂNESCU- Păcatul frumuseții

(PĂCĂTOASA de Pan VIZIRESCU, ed. Arena Artelor, 2022)