PE PLAJA STÂNCOASĂ

Prinsă-n clepsidra timpului
femeia nisipurilor curge
din prezent în trecut 
pe plaja stâncoasă
și vântul o frământă cu degete fierbinți
luând chipul bărbatului de odinioară
al cărui nume stă topit în inima ei.
I se strecoară în trup prin porii deschiși
făcând-o să tremure de o dorință
azi aproape uitată
o dorință din nopțile acelea

ce nu se vor repeta niciodată.

© Crisula Stefanescu