Constantin VOINESCU 

                            „ÎN ȚARA MINUNILOR” de Crisula ȘTEFĂNESCU

  

 Într-un ritm alert, vioi, cu un stil direct, spontan, fără zorzoane inutile, dar expresiv prin concizie, Crisula Ștefănescu transpune în portativ literar însemnările jurnalului său american din 1986, când “Radio Europa Liberă”, unde lucra, i-a acordat o bursă de studii politice și de aprofundare a limbii engleze, la Univerity of Virginia, din Charlottesville. 

Structura de rezistență a atractivei construcții literare o constituie solida cultură a autoarei, interesul său sporit de a cunoaște, raportările pe care le face la Europa și la România, capacitatea de a procesa obiectiv și inteligent valul de informații, detaliile picante ale șederii în America și nu în ultimul rând ironia și autoironia de tonalități calde, subtile și învăluitoare. 

Îi studiază pe Marx, Brecht și Merton, oscilând cu aceeași teamă între  „faptul că n-am să pot să-i înțeleg sau că am să-i înțeleg”, drept care își amintește de întrebările formulate într-un banc: „Ce e un comunist? Cineva care citește operele lui Marx și Lenin. Ce e un anticomunist? Cineva care înțelege operele lui Marx și Lenin.”

Studiul intensiv, presupunând participare la cursuri, la seminare și la discuțiile libere de la Cafeteria, dar și neîntrerupte lecturi bibliografice urgente, alternează cu vizionarea unor filme, ale căror subiecte și distribuții sunt comentate cu vervă, cu vizite la muzee și biblioteci, la librării, cu expoziții și vizite în familiile colegelor sale americane. 

Nimic din ceea ce vede și asimilează nu rămâne necomentat în jurnal, semn al înțelegerii obiective a realității, a filtrării acesteia prin lentile proprii. Totul este luat ca atare din mediul american al vremii și pus într-o balanță ale cărei talere dovedesc discernământ critic, prelucrare obiectivă a esențelor și așezarea lor în șirul de cunoștințe anterioare, întru plina de folos întregire a propriului statut intelectual. La un seminar se discută despre Gorbaciov și cele două sarcini prioritare (atenție! n.n.) ale sale: „...pe de o parte să consolideze IMPERIUL sovietic, sarcină foarte dificilă, dat fiind fermentul de reformă din celelalte țări comuniste, și, pe de altă parte, încercarea de EXPANSIUNE, foarte riscantă, din aceleași motive (subl. noastră).”

O galerie diversă de personaje prind contur literar în acest jurnal, pornind de la profesori, studenți, prieteni, colegi și colege și terminând cu pitoreasca figură a polonezului Piotr, un ghinionist predestinat, ale cărui încurcături existențiale, fructificate în registru umorisitic, dau farmec și culoare relatărilor autoarei. 

Ceea ce citim în recenta apariție editorială, la AIUS Craiova, sub titlul „În țara minunilor” este literatură memorialistică de bună calitate, probând virtuțile unei remarcabile scriitoare (poetă, prozatoare, eseistă, critic) lângă celelalte preocupări ale sale, cum ar fi ediția critică despre Alexandru Busuioceanu, apărută în 2010, la Editura Brumar, ca să ne rezumăm la atât.

Crisula ȘTEFĂNESCU : ÎN ȚARA MINUNILOR. Pagini de jurnal american. Editura Aius, 2022

  Crisula ȘTEFĂNESCU 

               

                                    Marian Raicu, poetul “sigilat în destin”

   

      Marian Raicu ne-a dăruit de curând două volume de poezii  pentru care ținem să-i mulțumim în mod deosebit. Nu l-am cunoscut personal, dar hazardul, deghizat în facebook, a făcut să ne întâlnim în acest spațiu virtual, care poate fi, după cum îl abordăm, darnic în bucurii sau supărător uneori. În cazul poetului Marian Raicu a fost benefic, o bucurie, pentru că  am devenit prieteni și prin postările noastre am ajuns să ne cunoaștem mai îndeaproape.

   Cele două volume pe care le-am primit în dar, suave în aparență - precum coperțile delicate ca niște cești chinezești- dintre care unul chiar poartă numele de “Suavul pelegrin”, iar cel de-al doilea  “Exilul interior”, nu sunt însă atât de suave cum ne-ar putea lăsa titlul, înșelător, cel puțin în cazul primului volum, să credem. 

   Poetul este un pelegrin, titlu care mi-a adus în minte un alt pelegrin, faimos, “Pătimașul pelerin” al lui Shakespeare, splendid transpus în românește de George Ciorănescu într-un volum ilustrat de Eugen Drăguțescu.  

    Dar ce este un pelegrin, fie el sauv sau nu? Pătimaș sau nu? Este un călător, un nomad, cineva care nu-și găsește locul nicăieri și colindă, colindă țări, colindă lumi și, în ultimă instanță,  își colindă propriul suflet încercând să se găsească, să afle acel ceva miraculos, care nu știm dacă există sau nu, dar care ar putea, eventual, să dea un sens vieții. 

  Călătoriile nu sunt însă ușoare niciodată și sunt îndeosebi pline de neprevăzut. Sunt o aventură, încărcată de surprize. Uneori poți descoperi cu totul alte lucruri decât cele în căutarea cărora ai plecat. 

   Acel ceva pe care îl caută poetul Marian Raicu, nu știu,  se pare că nu l-a găsit, pentru că multe din poeziile sunt elegii, exprimând sentimentele de  neliniște, de tristețe, uneori de durere profundă că lumea nu este așa cum și-a imaginat-o, așa cum ar dori-o. Motiv pentru care se retrage, se retrage în acel exil interior, care nu este un exil impus, la care de obicei ești obligat prin forța lucrurilor, ci unul pe care și-l alegi singur, atunci când lumea din jur devine de nesuportat. Îți alegi acest exil, interior, căutând în tine surse sau resurse de supraviețuire. Este ceea ce face Marian Raicu.  Poezia sa este una de meditație profundă asupra sensurilor vieții. Poetul “a devenit familiar cu interpretările filozofice cele mai înalte” după cum remarca Vintilă Horia. 

   Cele două volume, nu sunt singurele, nu este vorba de un debut, după cum ar putea crede cei care-i cunosc mai puțin opera. Marian Raicu a publicat mai multe cărți,  câteva în afara țării, și se bucură de referințe critice din partea unor nume prestigioase, dacă ar fi să-l numim din nou  numai pe Vintilă Horia, din care am citat mai înainte și potrivit căruia,  ca să-l citez o dat în plus: “Rar se întâmplă ca un poet să fie sigilat în destin, să ilustreze prin el însuși bucuriile și durerile existenței.”

 

        Notă biobibliografică         

  Crisula Ştefănescu s-a născut la 25 iunie 1949. După absolvirea Facultății de filologie a Universității București, 1972, este profesoară de limba franceză și română. În 1982, emigrează în Germania și din 1983 lucrează la postul de radio “Europa Liberă” până la mutarea acestuia la Praga. 

Între 1983-1992 este cercetător-analist în cadrul “Institutului de Cercetare al Europei Libere”, scrie și publică pentru presa occidentală lucrări de analiză și sinteză despre evenimentele și aspectele ideologice ale vieții culturale românești și personalitățile ei. În 1992 trece în Departamentul de Broadcasting al “Europei Libere”, unde, până în 1995, este redactor al emisiunii de cultură “Controverse-Confluenţe Est-Vest”. 

 În prezent, trăiește împreună cu soțul ei, scriitorul Andi Ștefănescu, într-un sat bavarez din apropiere de München. 

  Crisula Ștefănescu a publicat în jur de treizeci de cărți. (crisulastefanescu.com) 

POEZIE

1. VRAJA OREI. Ilustrații, Dragoș Moldoveanu. Editura Jurnalul Literar, 1998. 

2. SEMNE. Editura Albatros, 1999.

3. POARTA CU SĂRUTURI/ THE GATE OF KISSES. Editura Institutului Cultural Român, 2004.

Pentru volumul POARTA CU SĂRUTURI, poeziile au fost traduse de autoare împreună cu Monella Kaplan şi Emily Chalmers, poetă americană. Inta Moruss-Wiest şi Richard Wiest le-au dat forma definitivă. 

4. PLECAREA ȘARPELUI. Editura Galateea, Germania, 2005.

5. DARUL DOMNULUI BORGES. Editura BrumaR, 2010.

6. FALEZE CU DRAGOSTE. Editura VINEA, 2021.

7. REGATUL FETELOR CU PĂRUL LUNG. Editura BrumaR, 2021.

8. DARUL DOMNULUI BORGES; ediția II-a revăzută și adăugită, editura Aius, 2022.

ROMAN

     1. BONSAI. Povestea fetei norocoase,  editura Aius, 2022.

     PIESE  DE  TEATRU 

 1. ANA ȘI SATANA. Editura Jurnalul Literar, 1999.  

 Piesa a stat la baza scenariului “The Birth of the Vampire”, scris împreună cu Andi Ştefănescu.   În anul 2001, “The Birth of the Vampire” a fost prezentat în premieră la Los Angeles ca film de scurt-metraj, realizat de Monella Kaplan.

 2. CERBERUL ȘI DEIANIRA. Editura BrumaR, 2018.

ROMAN  EPISTOLAR

1. CRISULA ȘTEFĂNESCU, MONELLA KAPLAN: CĂLĂTORIE CU LIFTUL - Cronica unei emigrări. Editura Vremea, 2017. 

JURNALE

1. ÎN ȚARA MINUNILOR. Pagini de jurnal american. Cu o postfață de Dan Anghelescu. Editura Aius, 2022.

 CĂRȚI  PENTRU  COPII

1. ȚUȚU. Uimitoarele aventuri ale motanului Țuțu povestite de el însuși. Ilustrații Polina Zinoviev. Editura Sedcomlibris, Iași, 2011.

 2. MITSOU, Les aventures extraordinaires d'un chat végétalien, varianta franceză a romanului pentru copii ȚUȚU. Traducere Iulia Niculescu. Editura L'Age d'Homme, Elveția, 2014.

 

 INTERVIURI

1. ÎNTRE ADMIRAȚIE ȘI IUBIRE. De vorbă cu Alexandru Ciorănescu. Editura Jurnalul Literar, 2000. 

2. TEROAREA ILUZIEI (O convorbire cu romancierul Augustin Buzura). Editura Polirom, 2004. 

3. SERGIU & IOANA CELIBIDACHE. Geheimnisse einer großen Liebe. (Sergiu & Ioana Celibidache, Secretele unei mari iubiri. De vorbă cu Ioana Celibidache.) LangenMüller, München, 2011.

4. ARIANA NEGROPONTES, CRISULA ȘTEFĂNESCU: Dan Er. Grigorescu-Negropontes. EXILUL INTERIOR. (De vorbă cu Ariana Negropontes). Editura Vremea, 2016.

5. ÎNTRE ADMIRAȚIE ȘI IUBIRE. De vorbă cu Alexandru Ciorănescu. Ediția a II-a revăzută și adăugită. Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2021.

6. VALOARE ȘI ADEVĂR: De vorbă cu Nicolae Florescu. Editura Aius, 2021.

TRADUCERI

 Traduce în engleză poeți români contemporani și-i prezintă în cadrul cenaclurilor literare “Together” şi “Apoziţia” din München. 

 1. Ana Blandiana, volumul bilingv POEZII/POEMS.  Împreună cu Inta Moruss-Wiest şi Richard Wiest, buni cunoscători ai limbii române, a tradus 50 de poeme din poezia Anei Blandiana, volum care iese de sub tipar în ziua de 22 decembrie 1989. Traduceri din acest volum au fost ulterior incluse de Ana Blandiana în antologia “Balanţa cu un singur talger”, apărută în 1998 la editura DU Style. 

2. Octavian Paler, POEME/POEMS. A selectat şi a tradus, împreună cu Emily Chalmers, poetă americană, între 1989-1990, douăzeci şi una de poezii. Editura Albatros, 1998.

  OPERA  DE  EDITARE 

1. BASARABIA PĂMÂNT ROMÂNESC. Ediție îngrijită de Crisula Ștefănescu și Matei Cazacu. Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 2002, 337 pg.

2. George Ciorănescu, PAGINI DE JURNAL. PORTRETE. AMINTIRI. Volum alcătuit și îngrijit de Crisula Ștefănescu. Editura Institutului Cultural Român, Bucureşti, 2003, 180 pg.

3. GEORGE CIORĂNESCU ȘI EXILUL ROMÂNESC. Documente din arhiva FUNDAŢIEI REGALE UNIVERSITARE CAROL I. Ediție îngrijită de Matei Cazacu și Crisula Ștefănescu. Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2007, 526 pg.

4. ALEXANDRU BUSUIOCEANU, POEZIE ȘI CUNOAȘTERE. Ediție alcătuită și îngrijită de Crisula Ștefănescu. Editura BrumarR, 2010, 82 pg. 

5. George Ciorănescu, CONFESIUNI ABSURDE. Volum alcătuit și îngrjit de Crisula Ștefănescu. Editura BrumaR, 2010, 94 pg.

6. CORESPONDENȚA Alexandru Ciorănescu-George Ciorănescu, 1946-1964. Volum alcătuit și îngrijit de Crisula Ștefănescu. Editura Bibliotheca, 2011, 275 pg.

7. Dan Er. Grigorescu Negropontes. IMAGINI ȘI CUVINTE. SCRIERI ALESE. Volum alcătuit și îngrijit de Crisula Ștefănescu. Editura Vremea, 2017.

8. EUGEN DRĂGUȚESCU: GENEROZITATEA TALENTULUI. Corespondență cu Alexandru și George Ciorănescu. În vizită la Constantin Brâncuși. Ediție alcătuită și îngrijită de Crisula Ștefănescu. Editura Aius 2021.

9. ALEXANDRU BUSUIOCEANU, POEZIE ȘI CUNOAȘTERE. Ediți a II-a revăzută și adăugită.  Alcătuită și îngrijită de Crisula Ștefănescu. Cu o postfață de Mihaela Albu. Editura Aius, 2021, 109 pg.