Constantin VOINESCU 

                            „ÎN ȚARA MINUNILOR” de Crisula ȘTEFĂNESCU

  

 Într-un ritm alert, vioi, cu un stil direct, spontan, fără zorzoane inutile, dar expresiv prin concizie, Crisula Ștefănescu transpune în portativ literar însemnările jurnalului său american din 1986, când “Radio Europa Liberă”, unde lucra, i-a acordat o bursă de studii politice și de aprofundare a limbii engleze, la Univerity of Virginia, din Charlottesville. 

Structura de rezistență a atractivei construcții literare o constituie solida cultură a autoarei, interesul său sporit de a cunoaște, raportările pe care le face la Europa și la România, capacitatea de a procesa obiectiv și inteligent valul de informații, detaliile picante ale șederii în America și nu în ultimul rând ironia și autoironia de tonalități calde, subtile și învăluitoare. 

Îi studiază pe Marx, Brecht și Merton, oscilând cu aceeași teamă între  „faptul că n-am să pot să-i înțeleg sau că am să-i înțeleg”, drept care își amintește de întrebările formulate într-un banc: „Ce e un comunist? Cineva care citește operele lui Marx și Lenin. Ce e un anticomunist? Cineva care înțelege operele lui Marx și Lenin.”

Studiul intensiv, presupunând participare la cursuri, la seminare și la discuțiile libere de la Cafeteria, dar și neîntrerupte lecturi bibliografice urgente, alternează cu vizionarea unor filme, ale căror subiecte și distribuții sunt comentate cu vervă, cu vizite la muzee și biblioteci, la librării, cu expoziții și vizite în familiile colegelor sale americane. 

Nimic din ceea ce vede și asimilează nu rămâne necomentat în jurnal, semn al înțelegerii obiective a realității, a filtrării acesteia prin lentile proprii. Totul este luat ca atare din mediul american al vremii și pus într-o balanță ale cărei talere dovedesc discernământ critic, prelucrare obiectivă a esențelor și așezarea lor în șirul de cunoștințe anterioare, întru plina de folos întregire a propriului statut intelectual. La un seminar se discută despre Gorbaciov și cele două sarcini prioritare (atenție! n.n.) ale sale: „...pe de o parte să consolideze IMPERIUL sovietic, sarcină foarte dificilă, dat fiind fermentul de reformă din celelalte țări comuniste, și, pe de altă parte, încercarea de EXPANSIUNE, foarte riscantă, din aceleași motive (subl. noastră).”

O galerie diversă de personaje prind contur literar în acest jurnal, pornind de la profesori, studenți, prieteni, colegi și colege și terminând cu pitoreasca figură a polonezului Piotr, un ghinionist predestinat, ale cărui încurcături existențiale, fructificate în registru umorisitic, dau farmec și culoare relatărilor autoarei. 

Ceea ce citim în recenta apariție editorială, la AIUS Craiova, sub titlul „În țara minunilor” este literatură memorialistică de bună calitate, probând virtuțile unei remarcabile scriitoare (poetă, prozatoare, eseistă, critic) lângă celelalte preocupări ale sale, cum ar fi ediția critică despre Alexandru Busuioceanu, apărută în 2010, la Editura Brumar, ca să ne rezumăm la atât.

Crisula ȘTEFĂNESCU : ÎN ȚARA MINUNILOR. Pagini de jurnal american. Editura Aius, 2022