Mihai Stan - GEORGE CIORĂNESCU, Confesiuni absurde, un volum îngrijit de Crisula Ștefănescu.

LITERE, anul XI, nr. 9, septembrie 2010

Mihai Stan - GEORGE CIORĂNESCU: Confesiuni absurde. Paris 1952. Însemnări zăltate. Editura  Brumar, Timișoara, 2010, pg. 94. Volum îngrijit de Crisula Ștefănescu.

    În 2009, dna Crisula Ștefănescu a participat la Târgoviște, în cadrul mai amplu al festivalului Național de Literatură "Moștenirea Văcăreștilor", la simpozionul "Alexandru Ciorănescu", organizat de Universitatea București, Facultatea de Litere (Mircea Anghelescu) și Societatea Scriitorilor Târgovișteni pentru a marca 10 ani de la moartea savantului Alexandru Ciorănescu, descins din Moroienii Dâmboviței, cu comunicarea "Evocări.Corespondența dintre Alexandru și George Ciorănescu." Extrem de documentată, dna Ștefănescu s-a aflat în intimitatea celor doi scriitori în perioada când a lucrat la Europa Liberă (12 ani) unde, în 1982, George Ciorănescu era directorul secției românești a Institutului de  Cercetare al Europei  Libere.

   Stabilită la München în 1982, dna Crisula Ștefănescu, cetățean al Europei, uimește prin vitalitatea spirituală ca și prin tenacitatea cu care promovează scrierile celor doi mari scriitori români din diaspora, din păcate mai cunoscuți în străinătate decât în țara de origine. În câteva scurte convorbiri cu pragmatica editoare, am convenit ca Editura Bibliotheca să publice în anul 2011 "Corespondența dintre George și Alexandru Ciorănescu". În "Litere. Revista lunară a Scriitorilor Târgovișteni" a apărut în serial comunicarea prezentată la simpozion. Devine astfel limpede motivul pentru care dna Crisula Ștefănescu a trimis din Germania redacției Litere, trei cărți, toate apărute la Brumar: Crisula Ștefănescu, Darul Domnului Borges (Versuri), Alexandru Busuioceanu, Poezie și cunoaștere, Traduceri și comentarii de George și Alexandru Ciorănescu, George Ciorănescu, Confesiuni absurde. Paris 1952. Însemnări zăltate, ultimele două îngrijite de Crisula Ștefănescu.

  Confesiuni absurde este o complinire a volumului George Ciorănescu, Pagini de jurnal. Portrete. Amintiri. (Ed. ICR, București 2003), ce reunea însemnări  ale lui George Ciorănescu, răzlețe, pentru perioada 1949-1989. De menționat că nu apăreau însemnările din volumul în discuție, pe care autoarea ediției mărturisește că le-a "descoperit la scurt timp după Pagini de jurnal, într-un caiet pe a cărui copertă scria Confesiuni absurde."

    Însemnările/confesiunile, remarcă îngrijitoarea ediției, "se ordonează în capitolele unui roman foarte scurt -un microroman- cu personaje reale, dialoguri reale, situații reale, până și cu vise reale. Iubirea și moartea, singurătatea și disperarea neagră, care duce până în pragul sinuciderii sau chiar la sinucidere ca în cazul Doctorului Camerun, seriozitatea și spiritul ludic se împletesc, se  dizolvă, se topesc, se suprapun, se amestecă într-un tot". Personajul principal, un alter ego al autorului, devine tipic pentru intelectualul român din diaspora văzut în perioada imediat consecutivă ocupării țării de către Imperiul Sovietic.

  La simpozionul amintit, profesorul Mircea Anghelescu, referindu-se la receptarea operelor celor doi mari scriitori, constata că multe din scrierile acestora nu sunt cunoscute în țara de origine și propunea o acțiune concertată de reeditare a operelor lui Alexandru și George Ciorănescu. Prin intermediul acestora, generațiile mai tinere ar putea să cunoască istoria exilului românesc, lupta acelor intelectuali patrioți care au sperat în reîntoarcerea României -intrată după al Doilea Război Mondial în sfera de influență a Rusiei Comuniste- în comunitatea europeană din care fusese exilată. Este și motivul pentru care la Editura Bibliotheca  apare volumul  Corespondența dintre George și Alexandru Ciorănescu, ediție îngrijită de dna Crisula Ștefănescu, neobosită în încercarea de a reda românilor doi scriitori importanți.