Tiger. Foto Crisula Ștefănescu |
Tiger,
motanul vecinilor, a hotărât să se mute la noi. Nu cunoaștem motivul. Îl bănuim
numai. Credem că e îndrăgostit până peste urechi de Itzuki, o pisică mândră, în trei culori, aducătoare de
noroc.
Și dacă ai noroc ce-ți mai trebuie? Și-a purtat noroc până și sieși, pentru că am găsit-o aproape moartă de foame lângă hotelul Rim din București, într-o zi rece de noiembrie, când am ieșit să mergem undeva să mâncăm și am salvat-o luând-o în hotel, unde a locuit clandestin, cu complicitatea femeilor care făceau curat, până i-am făcut analizele și pașaport și am adus-o cu noi în Germania.
Itzuki, mândră în toate cele... Foto Crisula Ștefănescu |
Și dacă ai noroc ce-ți mai trebuie? Și-a purtat noroc până și sieși, pentru că am găsit-o aproape moartă de foame lângă hotelul Rim din București, într-o zi rece de noiembrie, când am ieșit să mergem undeva să mâncăm și am salvat-o luând-o în hotel, unde a locuit clandestin, cu complicitatea femeilor care făceau curat, până i-am făcut analizele și pașaport și am adus-o cu noi în Germania.
Am botezat-o
Itzuki, pentru că am găsit-o într-un copăcel numai spini, unde se cățărase de
spaima câinilor; ne-am uitat prin dicționare să-i căutăm un nume și, nu știu
cum s-a întâmplat, dar am
ajuns la dicționarul japonez, care s-a deschis nici mai mult nici mai puțin
decât la cuvântul pom- Itzuki!
În
momentul în care Tiger a luat hotărârea să se mute, s-a gândit să nu vină cu mâna goală, ca un neam
prost! Nu, Tiger a apărut cu daruri! Pentru noi? Pentru
Itzu? Nu se știe. A cărat timp de două
zile, de dimineață până seara, străbătând un drum lung până la noi. Din dormitorul
vecinilor, de unde își făcea rost de daruri, și care este la etaj, străbătea un
culoar, cobora scara, trecea printr-un hol, apoi prin ușa pisicilor care
duce la pivniță, intra în pivniță, la capătul pivniței urca o scăriță până la
geam, ieșea pe geam, traversa toată curtea, sărea pe pervazul unei ferestre de
la casa noastră, intra pe ușa pisicilor, trecea printr-un mic hol, trecea
printr-o a doua ușă de pisici, din nou
printr-un culoar, traversa bucătăria și, în sfârșit, intra în salon.
Fotografia îl surprinde în salon în momentul în care inventaria și sorta
lucrurile aduse. L-am ajutat puțin că nu se mai descurca. Am înapoiat ulterior vecinilor
două sacoșe mari pline cu lucruri. Pe
Tiger nu l-am putut înapoia însă. Nu a
mai vrut să plece de la noi nici în ruptul capului. Vecinii s-au mutat. El a rămas pe loc.
am vrut sa va scriu ceva, dar nimic nu pare potrivit.
RăspundețiȘtergereMă bucur că ați citit! Dacă v-a plăcut... sunt fericită!
RăspundețiȘtergere