Furtuna (din volumul Vraja orei)

Furtuna

S-a dezlănțuit deodată furtuna.

Prin aer zboară cireșe și frunze

și-o capră vioară amăgind luna.

Mama ține de geam

să nu-l ia vântul.

Eu țip cât pot și, tot țipând,

mă tai la limbă cu cuvântul.

Deasupra casei zboară un horn.

Coșaru-mi face semn s-adorm.

Un vecin cântă la clavecin

să potolească stihiile.

Mama uită de geam

și sar țăndări cu miile.

Cântă de-acuma pre multe viori.

Tata și-astupă urechile

și se acoperă cu flori.

                           Furtună în Eichendorf